Poesie Siciliane

BARBIROTTO TINA BARBIROTTO TINA Pubblicata il 21/10/2010

LU ME PAISI


Tutti adornati di gelsominu e rosi,
su’ li balcuna di lu me’ paisi,
‘nta ddi vaneddi stritti e profumati
di cosi duci, o di cosi cucinati.

Ogni ddu’ passi cceni ‘nu scaluni,
‘cchianati e scinnuti senza fini,
la genti anziana sta ‘nta li so’ casi
e nesci sulu ppi fari la spisa.

Quannu ci vaju mi sentu a me’ casa
cu mi canusci m’abbrazza e mi vasa,
sannu cu sugnu, cuè la me’ famigghia,
comu mi chiamu e di cu sugnu figghia.

Però, quannu talìu ddi porti chiusi,
mi mori ‘u cori, mi parunu pietusi,
si nni su ghiuti tutti, ad unu ad unu,
d’intra a ddi casi non c’è cchiù nessunu.

E dda casuzza mia nica e fistusa,
‘ristau abbannunata e pietusa,
muta tant’anni, la so’ porta chiusa
taliu di fora, ma d’intra non ci trasu!

Pienzu, ca c’era misu ‘nto ‘ncantiddu,
ppi’ l’acqua frisca, ‘nu beddu bummuliddu.
Supra ‘a finestra a gaggia co’ cardiddu,
tutti i matini n’arrisbigghiava iddu.

Ora su’ ddà, lassati abbannunati,
chiusi a lu scuru, senza cchiù circati!
Iu li lassai! La me vita ora è ccà,
ma lu me cori è ppi’ sempri ddà!

Letture 3339 - Commenti 0
Pubblica le tue poesie
Vuoi pubblicare le tue poesie?
Inviacele al seguente indirizzo di posta elettronica : assarca2001@gmail.com