SEMO TODOS CAMILLEROS...

Radici & Civiltà

DIDACUS DIDACUS Pubblicato il 21/11/2011
<b>SEMO TODOS CAMILLEROS...</b>

SEMO TODOS CAMILLEROS...

Assittati a lu peri di brascera

tanti cosi l’antichi spurmintàvanu,

supra li iammi, lu scanaturi,

li granni facianu atti d’amuri,

cava, cavando, cavatella,

li picciriddi, la pasta-artigianale'>pasta, abbissàvanu;

fora, Ginuzzu, abbaiava a la luna,

aspittannu Calidda e canigghiuotti


Me’ matri, me’ nonna, la zza Santina,

‘mpasta-artigianale'>pastavanu ‘na chilata di farina,

cu sulu sali e acqua di ‘nzira,

acqua di cubba, acqua di giebbia,

di sterna, di puzzu, di favàra


E, nna lu scanaturi, la scanàvanu,

e cu li bieddi manu la ciappiàvanu,

e cu lu sagnaturi, la sagnavanu,

cu uògghiu d’oliva la massaggiàvanu,

e, cu la lama, la sminuzzàvano…


Carmela, Santina , la nonna Nina,

di pasta-artigianale'>pasta pigghiavanu quantu tanticchia,

du’ pizzuddicchi, la zza Santina,

e, a la busa, la ‘mpiccicàvanu

e cu li manu l’arrutuliàvanu

e, da veri maistri di contralanza,

cu granni iattanza, lu fruttu, sfilàvanu…


Li cavatieddi, cu ali di cira,

vulavanu, a la raputa di la manu,

e supra criva di sita si pusàvanu…


La zza Santina, cu manu di fata,

dui nni mittìa, nna li criva di sita,

criva ad uocchi, parati di biancu…


Quannu, un migghiaru, di ‘na chilata,

di bruna farina di tumminìa,

chiàmali bòssoli o cavatieddi,

in ogni agnuni, avìanu atterratu,

prossimi, siemu, a la granni ‘nsucata…


Cci àvi la manu càura, Santina,

dicìa, me’ matri, di la vicina,

sùbitu, lu pani, cci scriscenta,

cu tuttu ca lu stissu è lu criscenti,

di li criscinteri, provenienti,

ora a lu musèu di Pitrè,

ca ‘un vannu avanti, senza criscituri,

di Deodata e diGiuseppina,

li signorini di la duttrina,

amati suoru di Patri ‘Ucciuni,

ca, di Torretta, un uocchiu cci dava,

pi quantu pàrracu e prèsbiti sintùtu…


‘Un era dittu ca festa avìa a èssiri,

quannu li cavatieddi si facìanu,

ma era festa, picchì si facìanu…


Ma, pi’ Natali e pi’ Vecchia Strina,

lu Iovi grassu, o di li cummàri,

lu Rabbatieddu s’avìa a cammarari,

cu sucu d’armalu chi l’ali scunciura

picchì, di Raggiura, s’arrizzulàu,

fin’all’omònimu vadduni,

secunnu ‘na cridenza popolari

picchì pistiari, chi veni da έστιάζω,

verbu chi ti metti in imbarazzu,

si nun si’ di Beòzia o ginnasiali,

tra quaranta e cinquanta, era campàri



Didacus


Viste 10119 - Commenti 0
Iscriviti
ed inizia a pubblicare i tuoi contributi culturali