"This is for lovers running away..."
”This is for lovers running away..."
Quannu codda lu suli a Malascarpa,
sona l'Avirmarìa, canta la cucca,
e, la sira, quannu unu si v'a curca,
nient'autru si senti nni dda rocca:
cantu d'acieddi e lamientu di cucca...
Chistu canta l'anonimu poeta,
s'è piru alisi o piru sclafanìtu,
nun cci miettu la manu nna lu fuòcu,
e siccomu truvari 'un è possibbili,
autri versi di stu picuraru
c'avìa la testa pi' la poesìa
cuomu pi' tingiri Giottu la manu,
puru si li risorsi sunnu scarsi
e la me' vampicedda un po' stintata,
e sacciu puru lu proverbiu anticu:
Quannu lu nicu si metti cu lu granni,
a mala banna li viertuli appenni,
vulissi tintari la granni 'mprisa
d'allungari lu sucu 'n'autr'anticchia,
cuomu lu poeta Macpherson,
ca fici a crìdiri a ddi 'nfarittati
di l'uòmini chi ballanu lu Scottish,
lu Fox-trot e la Country dance,
ca li so' versi eranu di Ossian,
pop canturi di tila medievali…
Quannu codda lu suli a Malascarpa,
sona l'Avirmaria, canta la cucca,
e, la sira, quannu unu si v'a curca…
Propia 'un mi sientu e l'arma 'un m'abbasta
di calaricci ancora qualchi filu
nni st'acqua ugghienti di poesia,
ma mi rassegnu picchì sunnu versi,
nun su' spaghetti o mienzicasuddi…
Forsi sti cincu' versi, 'n cumplitizza,
vàlinu tutta l'òpera di Meli,
accussì cuòmu in Dimmi, dimmi, apuzza…
c'è tuttu lu meli di la vrisca…
Didacus