
L’eventuale pubblicazione di parziali brani musicali allegati a testi scritti è fatta a titolo di Demo, essendo essa finalizzata a documentare la relativa ricerca della rubrica “Radici & civiltà” non avente scopo di lucro, ma, piuttosto, finalità di libera divulgazione culturale. |
Lu travagghiu
Lu travagghiu è cosa controversa:
prima lu cerchi comu ‘na ugghia spersa
e la matina dopu hai la dica
pinsannu ca si suda e si fatica.
E pensi già a’ la pinsioni
p’aviri tempu pì li tò passioni:
di fari lunghi viaggi o d’ìri a mari
o d’aviri cchiù tempu pì durmiri.
E’ veramenti un gran passatempu
a criticari tantu ‘ntà ‘stu campu;
è sempri l’atru ad essiri cchiù tintu
ed è sulu di mìa lu gran talentu.
Lu mè travagghiù è lu cchiù pisanti,
è poca cosa chiddu di la genti
ca sunnu sempri comu sfacinnati
a sparrittiari peggiu di li criati.
E’ tantu e tali è lu me’ suduri
d’aviri la cammisa da strizzari
e pì ‘stu fattu propriu nu’ mi lamentu…
ca stannu tutti d’intra a farmi ventu.
Sugnu lu re di la famigghia:
l’unicu d’intra ca travagghia
e pretinnu riguri e rispettu
ca’ portu all’uffciu lu birrittu!
Tutti hann’ a passari davanti di mìa
cu tanti d’addumanni…pì curtisia
e sugnu ia… prima di lu capu
‘nta ‘sta gerarchia a sutta ‘ncapu.
E datu c’occupu un postu, e cuntu tantu,
mi spetta d’ aviri, su tuttu, un bonu scuntu
e pì li festi cumannati… di Pasqua e Natali
…d’aviri fatti puru li regali!
Chista è la regola sin da’ li Borboni:
lu Putiri è Putiri…e nun c’è ragiuni!
Sulamenti sugn’ìa di gran valuri
ca sacciu a perfezioni cosa fari.
Ca nu’ m’afferri mai l’antipatìa,
…pirchì ci fazzu chiudiri putìa!
E’ chista la giusta affermazione
pì fari valiri ogni mia ragiuni,
ca trova subitu facili cunsensu
a crisciri di cchiù lu me’ cumpensu.
Nu’ sugnu tipu…, a certi cosi adusu,
di spargiri cà e ddà lu me’ surrisu.
Chistu discursu chiaru vogghiu diri:
la me’ lingua servi… sulu pì parlari.
Ma, ogni tantu haju allisciari
e, pì lu versu di lu pilu,
granni e nichi, a modu uguali:
pì ‘n paci cu tutti stari a travagghiari
Sempri a’ lu scrannu haju li vrazza misi
ed ìa di’ l’atri vìu lu nesci e trasi
‘ntà lu bar ch’è pì la culleganza,
pì lu cafè e pi jìnchiri la panza.
E’ pì chistu… ca c’è ‘stu malu versu…
di vidiri ‘n giru ‘stu tempu persu
e menu mali … ca c’è unu onestu
ca sta assittatu sempri a’ lu sò postu.
Macari, a voti, mi pigghiu ‘na rancata
di svagu, facennu paroli ‘ncrociati…
ca dicinu c’arrisbigghia la menti,
ed ia… di chistu, ‘n’haju di bisugnu tantu .
Ma comu… l’atri sannu sempri tuttu…
di chiddu ca succedi sutta di ‘stu tettu!
Sannu pì filu e pì segnu li paroli…
comu scritti su ‘n fogghiu di giurnali.
Ia…, di l’atri, nu’ m’interessu a funnu,
comu si nu’ vivissi ‘nta ‘stu munnu,
a stentu… restu sulu ad ascutari
senza su dì li me’ cosi… mai sciatari.
Ma comu… lu cullega è sempri fora,
pari ca fussi di medicu la cura!
Ad iddu allura fazzu la surprisa…
niscennu puru ìa a fàrimi la spisa.
E già c’ormai sugnu fora
ed haju ‘na facenna di sbrigari…
chiffà …’nu’ la fazzu… o macari …
n’atru jiuornu haju aspittari?
Tantu…, la stanza nu’ resta mai sula,
ci sunnu tanti genti misi ‘n fila.
Iddi da sempri ci sunnu abituati
a passari ‘nta l’uffici ‘na jiurnata.
E lu rrogiu sacciu, puru, usari:
la matina d’un’ura l’arritrari
e quannu è tempu di iri fora…
di dui avanti… l’ haju a purtari !
Chista è stata sempri la prassi
di l’impiegatu a postu fissu
e, se quarchunu nu’ resta suddisfattu,
nu’ m’interessa nenti e minni futtu!
Si macari vannu pì liggi cu tantu d’avvucatu,
m’addifenni,, a modu sua, lu Sindacatu
pirchì, ia, ogni annu pagu la retta
pì fari accuomu vuogghiu li me’ fatti.
Haju la menti d’intra ca mi vrusca
e mi giova tanticchia d’aria frisca
e pì svariarimi accussì la menti
apru la finestra… e nu’ fazzu nenti.
Ma comu fa… ad essiri elenganti…
si so’ maritu nu’ guadagna nenti
ed a vidilu pari stralunatu…
e vesti comu ‘n poviru strazzatu.
A caminari già s’annaca l’anca…,
si vidi ca su ‘n c’è pocu ci manca!
Ma di ‘sta cosa ca si dici ‘n giru,
propriu propriu… pì nenti mi nni curu !
Mi pigghiu sulu e sempri la me’dica,
…su l’atri, muzzicati da’ l’urdica
ca stann’ accussì a vidiri e sparrari
nu’ avennu d’atru pì s’arraspari.
Dicu ca si nu’ fussi pì mia, eccu la beffa,
li carti putissiru stari frischi a fari la muffa
e, sugnu sempri ia misu a lu me’ postu, poviru fissa
e lu travagghiu, pì tutta la jurnata, mai lassu !
Di saluti, certu sugnu un po’ sfasatu
o comu si dici in gergu « cagionevole «
e perciò la legge dici ca m’haja dari aiutu :
senza cadiri, pì chistu, da li nuvuli !
Lu tempu cchiù criticu è sempri chistu :
prima e dopu li festi di Natali e Pasqua e ad agustu ;
macari, po’ capitari…pì atri festi
ma comu si dici…. : a modu lestu !
Ad agustu… c’è la villa a mari
un misi è picca… e nu’ pò bastari ;
pì forza… haju a stari mali
accuomu pì prassi … e pirciò ci voli !
Certi malanni su’ cuntaggiusi e s’ammiscanu ;
nu’ sugnu sulu e nu’ sacciu comu nasciunu.
Vennu accussì, a la spruvista... lu dici la storia,
…ca nenti nenti… fussi lu rinchiusu d’aria ?
E’ un mali ca pigghia di cchiù li cittadini,
rispettu a li furtunati nostri viddani
ca sunnu ritti e forti comu ‘na sorba
da putiri travagghiari…livannusi all’arba
e, ‘nta la stasciuni , quannu è china…
puru a lu lustru di la luna… !
Capisciii !!! cu la luna china ….,
quantu sù furtunati ‘sti nostri viddani !!
mentri nui ….sempri assittati…poviri e malati
comu surci bianchi ‘ntussicati !
Appena maturata la pinsioni,
aspettu, da lu capu ‘na menzioni ;
scritta a chiari letteri.. s’ava diri,
a memoria… di chiddi da viniri :
« Pì l’attaccamentu a lu duviri e lu talentu,
pì sempri assittatu a lu so’ scrannu…affrantu
a rischiu di pigghiarisi un malannu
travagghiannu cu sudura ed affannu,
a Vui Signor Nnimangiapicca Aungustiatu ,
da tutti, in paisi ‘ntisu Sfacinnatu,
chista medaglia appongu a lu pettu,
‘n signu vivu di stima… mia e di tutti !! »
Di ‘stu munnu, unni tantu tempu haju vissutu
e, nu’ sputu ‘nta lu piattu unn’ haju mangiatu,
con facezia… quarcosa v’haju raccuntatu.
E tra tanti vizi e tanti boni vezzi…:
m’ haju fattu sulu e sempri… li me’ cazzi!
e, comu dici lu Telegiornali :
«Ogni riferimento è puramente casuale!»
Gioacchino Todaro
Iscriviti
ed inizia a pubblicare i tuoi contributi culturali

TODARO GIOACCHINO
04/06/2018
`A CRAPUZZA PIPPINEDDA

TODARO GIOACCHINO
21/01/2020
TUTTU PASSA

TODARO GIOACCHINO
20/03/2018
SCIURI AD AGUSTU

TODARO GIOACCHINO
23/03/2018
L`AFFIDO

TODARO GIOACCHINO
13/04/2018
ERA N`ATRU MAGGIU...!

TODARO GIOACCHINO
27/06/2018
SIRINATA D`AMURI

MINNUTO PINO
20/07/2008
SESSANT`ANNI

TODARO GIOACCHINO
03/07/2018
`U VIDDANU

TODARO GIOACCHINO
30/03/2018
MÉ NORA

TODARO GIOACCHINO
20/03/2018
CHI MI NNI FAZZU?

TODARO GIOACCHINO
23/03/2018
CHI MALUCCORI

TODARO GIOACCHINO
13/04/2018
POESIA

RUNFOLA ITALO
12/05/2008
DI PRIMA MATINA

RUNFOLA ITALO
18/06/2008
L'ARIA DI LU ME' PAISI

TODARO GIOACCHINO
13/01/2020
A MARIMBA

TODARO GIOACCHINO
06/04/2020
CHISTA È MODA

TODARO GIOACCHINO
28/06/2018
NU` MI MANCA NENTI...!

RUNFOLA ITALO
21/05/2008
L`ALIA