SIRITINA DI SDIGNU

Radici & Civiltà

Pubblicato il 21/05/2018
SIRITINA DI SDIGNU

SIRITINA DI SDIGNU

SIRINATA DI SDIGNU


(pì ‘na coffa)


 


A vui dicu,… bedda carusa


statimi puru ad ascutari


pirchì, chistu, nu’ mi l’agghiuttu:


pì mia, nu’ siti nenti, siti nudda cosa !


 


Nu’ l’annacati tantu, ca si fa acitu


e mancu spagghiati aria d’ogni latu,


pariti ‘na jumenta scapistrata


ncerca di pasculu, senza arrinata.


 


O comu la Madonna di la Catina,


nisciuta pì li strati ‘n pricissioni,


ca da tutti pritenni prijeri e purmisioni


pì fari la grazia sulu a quarcunu.


 


Mussu tinciutu e pirmanenti frisca,


comu di meli p’arricampari muschi,


nu’ siti cchiù dda bona cristiana


ma, pì lu paisi tuttu, ‘na biddina.


 


Nu’ fati finta d’aviri cira a l’oricchi


da nu’ sintiri, di la campana, li rintocchi;


sta vuci mia a lu vientu dugnu


pì gridari, all’ariu, tuttu lu me’ sdignu.


 


Nu’ c’è cu mia un canturi di valuri


pirchì, chistu, nu’ è cantu d’amuri;


mancu di musici sugnu dutatu,


sulu di quattru amici sfacinnati.


 


Puru li petri, ca sunu surdi e muti,


hannu a parrari, si su’ ‘ntirrugati,


ca lu cori vostru è ‘mpassulutu


l’ava sapiri tuttu lu vicinatu !


 


Nu’ m’aspitavu la sbattuta ‘nfacci di finestra


e mancu la scappata ‘nta la vanedda.


Cu vi criditi, … pirchì ora siti maistra,


d’aviri tantu fumu di cannedda ?


 


Nu’ siti principissa né rigina,


né aviti nobili natali da mustrari,


to’ pà, comu a mia, è viddanu


e, nu’ siti megghia ad appattari !


 


Nu’ miritavu, da vui, aviri ‘sta coffa


ia, ca vulia livarivi di fari la muffa;


m’aviti fattu, accussì, un tintu smaccu


a mia, c’un sugnu babbu e mammaluccu.


 


Aviti fattu cu’ mia ‘nu sbagghiu,


siti annurbata pì n’ abbagghiu;


vogghiu vidiri, ora, accu’ vi pigghia


appena si leva un po’ di ‘sta negghia !


 


Sulu quarcunu di fora po’ viniri,


pirchì nu’ sapi accù appartiniti


e sugnu tantu curiusu di sapiri…


s’è megghiu di mia, comu partitu.


 


Scusati la ‘mpurtanza, ca vi vulia dari,


fimmini megghiu di vui ni pozzu aviri


quantu ni vogghiu, quattru d’ogni latu,


nu’ sugnu viddanu, ia, ma massariotu !


 


Ci mancava, a capirlu ‘n manera chiara,


d’aviri la ‘mbasciata di ‘na curtigghiara;


cu’ nu’ lu sapia, ora, lu veni a sapiri


d’aviri accucchiatu ‘sta gran malafiura !


 


Mancu spiddì di diri l’urtimi paroli, …


di lu purtidduzzu spuntaru du’ cannoli


ca ficiru ‘ntrunari l’ariu e tantu baccanu…


da fari scappari, macari, lu brijanti Musulinu !


 


Gioacchino Todaro


 


 


 


 


Viste 7053 - Commenti 0
Iscriviti
ed inizia a pubblicare i tuoi contributi culturali