`A STRATA DI `NA VOTA

Radici & Civiltà

TODARO GIOACCHINO TODARO GIOACCHINO Pubblicato il 12/08/2018
`A STRATA DI `NA VOTA
L’eventuale pubblicazione di parziali brani musicali allegati a testi scritti è fatta a titolo di Demo, essendo essa finalizzata a documentare la relativa ricerca della rubrica “Radici & civiltà” non avente scopo di lucro, ma, piuttosto, finalità di libera divulgazione culturale.

`A STRATA DI `NA VOTA


Voce narrante dell`Autore

Quannu, so’ mà, ‘u spiddì d’addatari
‘u niscì fora, comu  i  puddicini,
‘nta la strata, pì crisciri e jucari;
nu’ c’è differenza cu’ li jaddini.

A matina, fora armali e cristiani,
dintra si sta stritti, pì  comu a diri
ca la strata  di valati e fussuni,
apparteni a tutti ed accomu ci pari.

Cu v’a jittari fumieri di la stadda
e ritorna caricu di sudda,
cu v’a la missa, da bona voce cristiana,
e cu a la funtana, a prima matina.

Pippinu Pirricuni, u craparu,
a prima matina si metti ‘ngiru,
purtannu u latti, ch’è ‘na crema,
mungiennulu, davanti, cù tanta scuma.

Cu  ‘nchiffarata a scupari fori
e cu ha misu  la pila pì lavari,
cu ‘nzemmula a  la vicina a sparrari
e cu a pigghiari ligna pì famiari.

La bona massariusa, ogni matina,
ci tocca lu culu, ad una ad una
e li metti ‘nta la gaggia, fori,
finu a quannu fannu l’ovu da smerciari.

Gaddini ci nn’è cchiù di li cristiani
e muli ed atri armali sunnu li patruni,
fannu  tuttu chiddu ca cci veni
senza  pirmissu e scusa a li vicini.

Miennuli, ficu sciaccati o passuluna
dintra  jinistri ed astrattu ‘nta li tavuli,
tinutu a lu riparu di la pruvuli,
e robi stinnuti a li curdina.


Cu a cardiari e filari linu
e cu avi ligna di spaccari
atri ca vannu a trasiri `u fienu
pi sistimarlu `nta li pagghialori.


Carusi, a frotti,  a curriri ed a jiucari
cu a li mazzi, a li cummari, a li cartini,
a li pisuli, a lu muscuni e a li carrini
e, a  tant’ atri,…  ca  nu’ staju ad elencari.

Arti e mestieri

Fimmini schietti, misi a li tilari   
e cu’ l’occhi  a li quattru cantuneri;
speranu, tantu, di vidiri passari     
quarchunu ca si vulissi accasari.

A sarta, s’avi ‘ncimi di tirari,
si metti a lu friscu cu’ so’ soru
e datu ch’è ‘u so’ mistieri,
a cu passa ci fa ‘u  vistitu ‘nteru.

Cu avi  cannizzi nuovi  da fari,
susiennusi prestu la matina,
p’u furmientu  di la mancia e pì surdiari:
sperannu ca l’annata veni bona !

Cu fa zimmìli di ddisi pì litami
e panara di tutti li misuri,
cu carteddi, jinistri e liami
e cu cannistreddi da ‘mmustrari.

U mastru d’ascia, ca si ’ncigna
a fari strauli ed arati di lignu
e, quannu è tiempu di vinnigna,
tini, tinozzi e vutti di castagnu.

U vardiddaru, nesci puru fori,
c’avi rutuna e cordi di ‘ntrizzari.
A stissa cosa fa  mastru Turi
c’avi muli da marchiari e da firrari.

Pirchì sta strittu, puru mastru Tanu
si metti  a travagghiari ad un purtuni:
alliscia, metti zzeppi, a jorna sani
e  ‘u   cumpleta cu’ l’ogghiu di linu.

Pì  tutti l’atri  cosa c’è da fari?
Si lu jornu  è bonu, comu si spera,
pigghianu li stigghi di lu  mistieri
mittiennusi a circari travagghiu fora.

Su’ chiddi ca stannu a vanniari
d’aggiustari seggi e stagnari  quarari
o paracchi rutti da riparari
e mastri di lemmi e giarri di puntiari.

 Commercio

Appena agghiorna nu’ si po’  durmiri
di quanti vuci stannu a vanniari:
accù voli vinniri e cu accattari
ed accù  cerca  peddi da curari.

Accù  vinni ova e gadduzzi?
Accù voli ogghiu e tumazzu?
Accù s’accatta agghi a trizzi?
Accù voli cavuli a mazzu?

U patataru, c’avi la vanniata a cantu,
cancia tuttu pì favi e furmientu;
pì chilomitri la so’ vuci si senti,
purtata, pi ccom’è,  da li quattru vienti.

Nu’ s’alluntana da la cantunera
ca spunta chiddu c’avi la virdura;
vannìa d’aviri pipi, mulinciani,
tinnirumi ed acci a coschi chini.  



Cu avi spagnuletti e merletti rari
e  furcini e firmagli p’abbilliri,
trummi, trummetti e jòjò pì jucari
e lenti, da vicinu, pì taliari.

Cu vinni matapollu  pì linzola
e villutu rigatu e lisciu pì vistiti,
magghi, quasetti  e scarpuna di sola
e cuperti di filu pì la doti.

Accù avi stagnu, ramu e fierri viecchi?
Accù cancia capiddi p’augghi e specchi?
Purpu, maccarrunieddu e sardi frischi !
( e nu’ fa ‘ntiempu a cacciari muschi )
                                                                                                 
Passa di tuttu, ogni beni di Diu,
chiddu ca manca, a tanti, è lu maniu.
Nu’ ci su’  sussidi pì li ‘ndigenti,
cu nun avi, campa di fami e di stenti. 

A chiddi ca stannu tra li quattru mura
certi minuti ci veni di ‘mpazziri;
su’ stanchi di trummi e vrami a tutti l’ura
ca, di dintra,  di cursa  vulissiru sdari.

Folclore

A tantiuni arriva ‘u vanniaturi,
ca si metti a li quattru cantuneri,
sona la trumma, cchiossà di ‘na vota,
diciennu li notizi a vuci ata.

U’ pianinu sona, giratu  a manu,
 u’ pappagaddu tira ‘na pianeta:
 “ Speramu ca vincissi ‘na cinchina
 pì fari tanticchia di bona vita!”
 
 U’ cantastorie, puru iddu  di fori,
 cu’  la  chitarra cunta tanti stori:
 d’ebbichi antichi e di li nostri jorni,
 sulu a sintìri, ‘rrizzanu li carni !

Mastru Ninu, provettu sunaturi,
si nun avi capiddi di tagghiari,
si metti all’ummira ad accurdari
stornelli  ca stannu ad ascutari:

U passanti, accussì  accomu si trova,    ,
i carusi, attornu ad iddu a fari rota
u vicinu, su la seggia fa la cuva.
Ed accussì,  si fa tiatru di strata.
                          
Fimmini ruffiani, “‘ncerca di gaddini”:
pì sapiri si  la picciotta  ci sta  beni.
Mammi, cu’ li manu a li capidddi,
‘ncerca,  p’aviri persu  i  picciriddi !

A sira tardi, ‘nta li cantuneri,
picciotti pì tant’uri a pustiari;
speranu, sulamenti, di vidiri
la zzita  prima d’ irisi a curcari.
 
O purtanu sirinati d’amuri   
o di sdignu, si la cosa nu’ finìu bona,
cu’ tanti palori ‘ntussicusi  ed amari
e ca  v’a finiri a tumbuliati e  pagnuttuna.

 A strata è comu  i condomini
china d’amici, nnimici e ruffiani.
Ci su’, spissu, tiratini di capiddi
pirchì ognunu voli fari a modu d’iddi.

Capitava,  nu’ era cosa rara,                                                  
quannu si java all’acqua a li cannola:
pirchì cc’avia rutta la quartara
o nu’ rispittava di stari ‘nfila.

Sciarri p’u gattu  ch’eni  latru
o p’avirici  ruttu u’ vitru,
pì l’amminazzi fatti a li figghi
ed avirici  ‘mmustrati l’agghi.

P’i gaddini dintra  la so’ casa,
p’a mula davanti a pochi metri,
p’a munnizza, la cchiù granni ‘mprisa
e p’u  luttu, nu’ rispittatu, pì so’ matri.

Malintisi p’u curdinu misu ‘nsemi
o p’avirici fattu lu malocchiu,
pì l’abbaiari, di notti, di li cani
o p’avirici ‘mpristatu ogghiu viecchiu.   

P’u fumu arziusu e puzzulenti,
s’a cucinari è mastru Cigna,
ca scarpi viecchi, di so’ clienti,
ammisca ‘nta la pagghia e li ligna.

Sentimenti

Chista era a strata di ‘na vota:
aria, palestra, tiatru all’apertu,                       
sciumi rumurusu, maistra di vita,
fera, putìa, chiazza e cunfortu.
                                            
A strata di ‘na vota  era, macari,
u’ pani e lu criscenti di ‘mpristari,
u ginisi, u’ palittuni di luci   
a lu vecchiettu assittatu a la braci.


U` piattu di pasta-artigianale'>pasta, a li siri siri,
a lu vicinu sulu ad abitari
o di favi, si sta pì nivicari,
a matina, ca dà ristoru e caluri.

U’ saccuni di cavuli e cicoria,                                                         
‘na iunta di cirasa, ca fa ‘mmiria,
u’ bursuni di favi di primu sciuri
ai  vicinieddi nu’ po’ mancari.

U’ mitatieddu d’olivi da fari a passuluna,
‘na trizza di ficu, sutta Natali,
pì S. Giuseppi, u’ mazzu di carduna
e scorci, ‘nfurnati, di cannoli.   

‘Na cicaredda di sali, u’ po’ di  putrisinu,                                        
‘na fogghia di vasilicò, ‘na cannata di vinu,
u’ ritagghiu di villutu, ‘na ugghiata di filu,
‘na liccata  di sapuni o u’ pizzicu d’azolu.
                               
L’ addattata, comu figghiu, a la so’ minna
a l’annunnatu, lu primu, di Petra;                                                      
so’ patri  chianci, si dispera e si danna
pirchì, a badarici, nun avi  ad atra.

Ricordi

Tuttu chistu,ed atru, era la strata
e, ‘nta lu bonu e lu riu, l’haju cuntatu.
Ancora mi resta tuttu vivu dintra,
macari, dopu… quattru voti vinti!



Viste 9039 - Commenti 0
Iscriviti
ed inizia a pubblicare i tuoi contributi culturali