
L’eventuale pubblicazione di parziali brani musicali allegati a testi scritti è fatta a titolo di Demo, essendo essa finalizzata a documentare la relativa ricerca della rubrica “Radici & civiltà” non avente scopo di lucro, ma, piuttosto, finalità di libera divulgazione culturale. |
ALL`EBBICA
Ai tiempi… di li canonici di lignu,
quannu cumannava lu “Sardiscu”,
l’uomini a mari a farisi lu bagnu
e li fimmini assittati a lu friscu.
Mannati sempri a fari la quasetta
e a dari viersu a li so’ figghi;
stari a pinsari… propriu nu’ ci spetta,
“ … è megghiu ca nu’ parri pirchì sbagghi! “.
‘Mpignati, all’arba, a fari pani e pasta-artigianale'>pasta,
pirunetta, magghiuna e cutri di pezza,
a cùsiri, ad accurzari quantu basta,
ficu sicchi ed agghi da fari a trizza.
Lana da cardari e cu’ lu fusu fila,
tutti li robbi lava ‘nta la pila,
jietta la simenta a surcu e l’aria attizza,
caccia la pagghia pi jinchiri cannizza.
Nun eranu nisciuti finu ad ora,
lu mari, mancu vistu ‘n cartullina;
d’ u paisi canuscianu quattru mura
di petra cù terra a postu di quacina.
Taliavanu, alluccuti, la grannizza
di dda giebbia funnuta china d’acqua,
ca cu’ la rina e li petri si trozza:
cu si vagna li piedi e cu si sciacqua
Tutti li pisci supra di li scogghi,
rIstavanu muti, senza pipitari,
vidiennu li mutanni a li cavigghi,
comu robbi stisi ad asciucari !
Anzi… ca nu’ Ii vittiru vistuti
cu’ sciallu a pizzu supra li spaddi,
vistina longa e viletta di sita
ca ci cupuna la frunti e capiddi.
Od a luttu, dudici misi l’annu,
pì rispiettari tutti li famigghi
c’hannu lassatu, a turnu, chistu munnu:
ricordu me’ matri sempri ‘n gramagghi !
Nu’ sunnu migranti, sunnu paisani
addubbati a la manera saracina.
Cù lu sbarcu di li miricani
s’accurzaru li mutanni e la vistina.
S’ammudirnaru tutti allegramenti
tingiennusi lu mussu, accuomu veni,
capiddi rizzi cu’ la permanenti
faciennu la figura di biddini.
Pruvaru, puru, a riturnari a mari
cu’ occhiali e armati di bikini
pirchì avìanu cosi d’ammustrari:
ma no’ cchiù, comu all’ebbica, genuini!
‘Ncuminciaru ad addiirisi lu zitu,
circannu l’amuri e li biddizzi;
so’ patri si misi, ora, a stari mutu
si nu’ s’appattanu cetu e ricchizzi
Nu’ parramu d’iri cchiù ‘n campagna
e mancu d’arrinari scecchi e muli;
pì tanti si scriviu,su rigistri e la lavagna:
“ trasferitu, ‘n Cuntinenti, ‘nta ‘na città ‘ndustriali.
U’ picciuotttu sparau a li zappuna,
duoppu ca s’arruolò Carabinieri;
pinsava d’aviri fattu `a so’ furtuna:
muriu a mutivu di Giulianu Turi.
Criscieru, p’accussì, pruni e ruvetta
‘nta tutta la nostra terra cara;
nu’ s’ha truvatu, ancora, ‘na ricetta
pì quantu la giuvintù si nni ‘nnamura !
Lu viecchiu, ca sapìa tanti cosi,
pì la mudernità vinni scartatu:
nu’ fici cchiù scola a granni e carusi
da cui, prima, era tantu ascutatu !
Si dissi d’ u’ parrari ‘nsicilianu,
di lassari li custumi a l’antica,
d’ u’ diri di vossia all’anzianu
e mancu a so’ pà… ssabbenedica!
D’u’ chiangiri cchiù quannu si mori,
e, nimmenu, pì tiatru, vrami e vuci.
Nenti, a li fimmineddi, scocchi niri
e ruocculi comu l’antichi greci.
Livaru di listari littri e purtieddi
e di nun nesciri, pì misi , fori.
Nun ficiru sfilari l’orfanieddi
c’avianu già,di sua, tantu duluri .
Nenti cchiù varva longa e cuoppuli niri
e mancu, pì l’armali giummi scuri;
ora faretti cu’ rosi e sciuri
senza viletta, pì s’ammucciari.
Nun era tiempu di “ La Scola Bona”,
e li casi nu’ sunnu tantu rari,
ca lu maistru si pigghia a timpuluna;
vannu ‘nsemmula alunni e genitori.
C’era, pì tannu, ‘a “ santa bacchetta “
accù a li richiami eranu surdi.
Scola e famigghia ‘na sula ricetta:
“L’arbulu s’addrizza mentri ch’è virdi ! “
Era maistru cù tantu di talentu
si usava li manu e lu cintu
ed era, macari, un parmu e tanticchia
a mettiri ciciri a li dinocchia.
Lu ribelli, ca l’ingiustu lu disdigna,
è postu a cavaddu a la lavagna.
Ancora nu’ c’era la Montessori…
p’aviri lezioni accomu ‘nsignari !
Datu ca cadieru muri e cunfini
si ‘mbastardieru tuntti li custumi;
c’è picca e nenti di li tradizioni:
amu persu ogni sorta di legami.
S’ammiscaru la ‘ntrita cu li scorci,
lu magaru è scanciatu pì spiziali,
cani e gatti a spassu cu’ li surci,
e chistu… vuonnu diri ch’è nurmali?
Si vuonnu riscupriri li paroli
e lu mangiari di l’antichi nostri .
Si ficiru scappari scecchi e muli…
avissimu a circari li capistri ?
Sempri all’ebbica, cu stava a rignari
misi ‘na liggi, cu’ tantu di pena
accù, “ pì nicissità” , java fori;
cchù megghiu, pì capiri, a li cumuna !
E piccù vagnava, quannu c’è scuru,
jittannula da la finestra fora,
cu si truvava a passari sutta tiru,
cu’ tutta “l’acqua” fatta la sira.
Riturnannu, accussì, tra luna e stiddi,
jiastimiannu mali e cu’ li niervi a piezzi,
‘mprufumatu da scarpi a li capiddi:
mancu quannu si nni fujiu a nozzi !
Cu stava `nta li bassi o li cammari,
accittaru, com’era stabilitu,
d’assittarisi supra di li cantari,
‘mpostu da lu Putiri pì decretu
Vasi greci, di fattura studiata,
già in usu e di fama rinumata,
cu’ tantu d’avvirtenza: “ Appena usatu…,
tinitilu a lu friscu…, cupunatu ! “
Principi, Principissi e Barunetti,
burgisi, mastri e pupulani tutti,
sia di jiornu, ca macari di notti,
ristavanu appagati e suddisfatti !
Canciaru li custumi, tinti o buoni,
e vinniru, pì chistu, atri mistieri.
All’affacciu o, cupunati, ammucciuni,
la matina li javanu a svacantari.
Purtannuli ‘n testa e manu a lu sciancu,
dintra ‘na carretta tirata d’u’ sceccu,
sutta n’ascidda pì lu manicu mancu,
o supra la mula arrinata da Ciccu.
Fu p’accussì ca mastru Sarvaturi,
tutti li jorna e prima di scurari,
nu’ si vitti cchiù, di prescia, iri fori
pì cosa ca putiti ‘mmaginari.
E,mancu si sintì cchiù da li cummari,
sempri a spiari accù passa di fora:
“ Unni curriti…, mastru Sarvaturi…,
aviti ‘na facenna di primura ? “
Pì ‘na vota… ca si pirmisi diri
chiaru, a ‘na cummari ‘nsullintusa,
lu mutivu…e si vulìa gradiri…,
fu amminazzatu e pigghiatu pì vastasu !
La funti è certa…, li nutizi veri….
ripurtati da fimmini e scarpara.
Ora… a vulirici, beni, a pinsari:
“ Chistu ed atru, all’ ebbica, lu munnu era !
Gioacchino Todaro
Iscriviti
ed inizia a pubblicare i tuoi contributi culturali

TODARO GIOACCHINO
09/04/2018
LU RITRATTU

TODARO GIOACCHINO
06/04/2020
CHISTA È MODA

TODARO GIOACCHINO
12/02/2020
SONA LA VIRMARIA

RUNFOLA ITALO
18/06/2008
L'ARIA DI LU ME' PAISI

RUNFOLA GIOACCHINO
16/04/2006
MARIA ERMENELGILDA FUXA

TODARO GIOACCHINO
09/12/2018
LA MATRI TERRA

TODARO GIOACCHINO
11/10/2018
`U CUMPLIANNU

TODARO GIOACCHINO
27/06/2018
SIRINATA D`AMURI

TODARO GIOACCHINO
28/03/2018
LU CRISCENTI

TODARO GIOACCHINO
13/01/2020
A MARIMBA

TODARO GIOACCHINO
28/06/2018
VULIRI VULARI

TODARO GIOACCHINO
29/12/2018
LU NOVU ANNO

TODARO FILIPPO
09/02/2021
MYSTERION HIMERA (+ IT.VERSIONE)

TODARO GIOACCHINO
09/04/2020
A GESÙ BAMMINU

RUNFOLA ITALO
21/05/2008
L`ALIA

TODARO GIOACCHINO
07/04/2020
A GESÙ BAMMINU

TODARO GIOACCHINO
28/06/2018
NU` MI MANCA NENTI...!

TODARO GIOACCHINO
09/04/2018
IL CARDELLINO