Poesie Siciliane

DRAGO CALOGERO DRAGO CALOGERO Pubblicata il 09/07/2012

LA PURMISIONI

Era u dui Lugliu,
lu suli carcariava `nta li strati
addubbati di luci e di
cutri appinnuti all`infirriati.

Scausa acchianava a gnà Zidda `nta muntata
purtannu na vrazzata di sciuri appena cugghiuti
e sutta i sciddi,
quattru cannili di cira profumata.

Arretu, u zù Piddu
tuttu impittutu e cu li robi boni
arrinava dui muli
cu nna sarma di furmientu pi la purmisioni.

Eranu li cincu `nto roggiu da Matrici
quannu forti sfirriaru li campani `nto paisi.
Prima sei `ntocchi, pua tri scampaniati
pi richiamari popolo, musici e confrati.

Intantu Nardu, `nta vanedda di la chiesa
battiennu forti `ncapu u tamburinu,
facia primura a tutti li fedeli
d`allibbirtarisi a finiri li preghieri.

A gnà Zidda, capiennu ca era tardu
allungò lu passu e arrivata a la porta di lu paravientu
accumincià a spingiri e si misi a sbrazziari
pi farisi largu e circari di passari

e vidennu un postu ca si stava alliberari
ittà nu sautu e si iì addinucchiari,
ma siccomi si sintia troppu luntana,
isà la vuci pi farisi ascutari:


"Matruzza mia, ti vinni a truvari
pi nnà cusuzza cat`avissi a spiari.
Aiu a me figghiu ca savi addiplomari
e cu megghiu di vui mi lu po impustari?"


"Certu lu viu, ccà assai sunnu addumannari,
.......ma m`aviti a cridiri, picca o nuddu
chiddi ca occhi cosa ponnu o vonnu dari......
....un sacciu si fù chiara e mi fici di vui capiri...?."


"Ia, `ntò frattiempu , tantu pi gradiri
vi purtaiu du sciuri p`addubbari la vara
e quattru ciruna da sistimari ai lati.....e.......e......
..`nzomma,.... nta lu bagghiu c`è Piddu cu li muli carricati."


" Comu sintiti matri mia,
lu sforzu iu lu fazzu,
ma nun vulissi pua attruvarimi
cu lu figghiu a spassu."


Lu paracu, mentri si vistia, `ntisi parrari `nfunnu a la navata
e affacciannusi a la porta di la saristia
vosi diri un paru di paroli
prima chi niscissi la santa in pricissioni:


"Figlioli, voi non immaginate quale e quanta gioia oggi mi date.
Ma questa è la casa del Signore, pertanto vi prego, non gridate,
capisco il vostro agire,
la madre è madre, ed io sò quanto voi l`amate"


"anche lei vi ama e sa essere indulgente,
tutto lei ascolta e tutti accontenta.
Mai chiede, mai pretende , lei concede senza ricompensa
poichè legge solo nei cuori e tutti livella."

A gna Zidda, sintiennu ssu parrari
ci vinni un dubbiu e cumincià a spiari
si lu paracu avia già dittu missa
o si era deditu lu uvitu isari.

Si susì e cu li cannili `nmanu
puntà lu itu versu u saristanu:
"Don Minicu, m`aviti a scusari, ma `nta sta chiesa
un c`è nn`elencu di l`aviri e dari?"


E vidiennu ca chiddu nun capia,
isà la vuci versu a Saristia.
"Parrinu, pirchì diciti ca la matri tutti livedda?
forsi unnati caputu ca cca si parra di sarma, no di mitatedda."


`Ntà ddu mumentu, a li peri di l`altari
un mazzapanieddu s`accumincià a ghisari
e comu si nun sapia cosa circari,
fici du gira `ntornu a lu missali.


Pua, partì versu l`ambone, e senza rallentari `nta lu so furriari
lu lezionario si misi a sfugghiuliari.
Lu sfugghiuliò tantu e fu sulu saziu, quannu si firmò `nta
Luca : Vintunu-Unu-Quattru.



Calogero Drago








LUCA 21,1-4 (VENTUNO - UNO - QUATTRO)

In quel tempo, mentre era nel tempio, Gesù, alzati gli occhi,


vide alcuni ricchi che gettavano le loro offerte nel tesoro.

Vide anche una povera vedova che vi gettava due spiccioli e disse:


"In verità vi dico: questa vedova, povera, ha messo più di tutti.


Tutti costoro, infatti, hanno deposto come offerta del loro superfluo,


questa invece nella sua miseria ha dato tutto quanto aveva per vivere."

Letture 1466 - Commenti 2
Pubblica le tue poesie
Vuoi pubblicare le tue poesie?
Inviacele al seguente indirizzo di posta elettronica : assarca2001@gmail.com